luni, 23 iulie 2007

bless the broken road...

Dupa "cuvintele Eclesiastului, fiul lui David, imparatul Ierusalimului. O, desertaciune a desertaciunilor, zice Eclesiastul, o, desartaciune a desertaciunilor! Totul este desertaciune. Ce folos are omul din toata truda pe care si-o da supt soare?"
Eclesiastul 1:1-3
Totul este desertaciune si goana dupa vant. Si asa te intrebi ce rost are sa traiesti neprihanit cand vine unu si fara nici un drept te catalogheaza ca orice altceva dar nicidecum ca pe o persoana care mai presus de orice a vrut sa se pastreze pura inaintea si pentru Dumnezeu, pentru ea insasi si pentru cine o mai fi...Care mai mult decat orice a crezut ca merita sa astepti si a crezut in speranta care ti-o dau basmele si povestile...
Pentru ce cand nu are nici un rost?!? Nu conteaza pentru nimeni. Nimeni nu observa si nimanui nu-i pasa...

"Cine vorbeste in chip usuratic, raneste ca strapungerea unei sabii.."(Prov.12:18) si darama ..si descurajeaza...

"Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor, dar slava imparatilor sta in cercetarea lucrurilor."(Prov.15:2)

Cum sa te simti altfel? Daca toata viata nu ai avut o floare si tot ce astepti nu e nimic altceva decat o lalea...o floare a soarelui...Nu ai asteptat nici trandafir nici vreo alta floare de colectie sau ce mai asteapta fetele...Pentru ca stii ca pentru tine laleaua e perfecta...Si cand dupa toate astea vine cineva si-ti spune ca umbli din floare in floare...Cum sa te simti altfel decat sa-ti vina sa iei toate florile care-ti trec prin mana si nu doar sa umbli...ci sa sari si sa le calci in picioare....ca sa simta macar...si sa fie chiar pe fata...macar sa-si dea toti seama.Nu doar cei destepti care citesc o persoana cand nici nu au vorbit cu ea mai mult de 5 min.
Sau....sa renunti sa mai vrei si laleaua aia...sa te duci pe un camp....intr-un anotimp...unde nu sunt flori...un camp cu spini si maracini...Cel putin acolo te vei astepta sa fii ranita....
Sau eram deja acolo?!? :
"Mai buna este intristarea decat rasul; caci prin intristarea fetei inima se face mai buna....

In ziua fericirii, fii fericit si in ziua nenorocirii, gandeste-te ca Dumnezeu a facut si pe una si pe cealalta, pentru ca omul sa nu mai poata sti nimic din ce va fi dupa el....

Nu lua si tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva sa auzi pe sluga ta vorbindu-te de rau! Caci stie inima ta de cate ori ai vorbit si tu de rau pe altii......

Da, mi-am pus inima in cautarea tuturor acestor lucruri, am cercetat toate aceste lucruri, si am vazut ca cei neprihaniti si cei intelepti, si faptele lor, sunt in mana lui Dumnezeu, atat dragostea cat si ura.Oamenii nu stiu nimic mai dinainte; totul este inainte lor in viitor."
Eclesiastul 7:3, 14, 21, 22, 9:1
"Daca slabesti in ziua necazului, mica iti este puterea"
Prov.24:10

Da...e ca si cum ar fi vara..si o fetita se afla undeva intr-un camp cu fire inalte de iarba...Undeva in inima campului zareste cea mai frumoasa floare- mica, firava si in acelasi timp mareata si puternica...In drum spre ea, in iarba din loc in loc sunt spini si maracini care o lovesc pe fetita si ii fac piciorusele sa-i sangereze...dar in drumul ei, ea creste si invata ca desi ar vrea sa se opreasca sau se intoarca...nu ar ajuta-o la nimic...daca s-ar opri...iata ca se innopteaza si ar ramane singura, tot ranita si singura...daca s-ar intoarce, nu ar face sa dea decat peste aceeasi spini care au ranit-o sau peste altii..nu stie...cu siguranta insa nu va gasi nimic care sa-i aline suferinta ca doar a mai trecut pe acolo.Nu..Nu se va opri si nu va da inapoi. Cu fiecare pas, cu fiecare zgarietura ea creste si invata si dobandeste intelepciune pentru viitor...sa se uite mai bine pe unde calca...sa se bucure mai tare de floare odata ce va ajunge la ea...si multe altele...

I set out on a narrow way many years ago
Hoping I would find true love along the broken road
But I got lost a time or two
Wiped my brow and kept pushing through

Every long lost dream lead me to where you are
Others who broke my heart they were like northern stars
Pointing me on my way into your loving arms
This much I know is true
That God blessed the broken road
That led me straight to you

I think about the years I spent just passing through
I'd like to have the time I lost and give it back to you
But you just smile and take my hand
You've been there you understand
It's all part of a grander plan that is coming true

Every long lost dream lead me to where you are
Others who broke my heart they were like northern stars
Pointing me on my way into your loving arms
This much I know is true
That God blessed the broken road
That led me straight to you



Beautiful Lord, Wonderful Saviour
I know for sure, all of my days
are held in your hands,
crafted into your perfect plan

You gently call me into your presence
guiding me by Your Holy Spirit
Teach me dear Lord to live all of my life through Your eyes
I'm captured by Your holy calling
Set me apart, I know you're drawing me
to yourself
Lead me Lord I pray

Chorus:Take me, Mould me, use me, fill me
I give my life to the Potter's hand
Call me, guide me, lead me, walk beside me
I give my life to the Potter's hand

you gentlly call me into your presence
guidin me by your holy spirit
teach me dear lord to live through your eyes
i'm captured by you holy calling
set me apart, I know your drawing me to yourself
lead me lord i pray

si...povestea poate continua:)

sâmbătă, 14 iulie 2007

Alb si negru...


Alb si negru..
bine si rau...
bucurie si tristete..
trecut si viitor.

Amintiri...Amintiri ce poate trebuie uitate dar ti-e frica...stii ca trebuie...dar sunt amintirile tale ..amintiri ce odata iti dadeau speranta...te faceau sa visezi...acum doar amintiri...de ce sa-ti fie frica?poate ca...speri ca vor ramane amintirile acelea care aveau acel scop...atatea amintiri care pentru tine poate erau semne ca ceva se intampla...

Amintiri...ce alegi?..sa le uiti..? sau sa le tii totusi acolo undeva...fara ca nimeni sa le mai stie..doar in caz de ceva...
pace si lupta..
cine va invinge?...
amintiri ce nu se vor uitate dar care trebuie uitate!!!
asta am scris-o cu ceva timp in urma, pe 21.09.2006...acum imi aduc aminte de niste cuvinte acum...amintirile sunt ceva ce ai sau ceva ce ai pierdut?!?

:-<

O noapte grea..neagra...si alba...la etajul blocului linistea mai e deranjata doar de zgomotele masinilor care se indreapta sa prinda un rasarit mai de speranta la mare...:-<>

Si in acea noapte...cu ochii inchisi....ea se gandeste la doua personaje de poveste si la 2 cuvinte- MANDRIE SI PREJUDECATA..:-<>

Mandrie si prejudecata ... a citit cartea. Nu a crezut sa faca si ea parte din ea odata. Sau cel putin nu la partea asta. Nu stie finalul. Dar cum nu face parte dintr-un film ci din viata reala nu stiu cat va fi un happy end- cel putin nu stie cu privire la ei doi...

Mandria si prejudecata duce la prostie omeneasca.. De ce nu suntem simpli si sinceri?De ce trebuie sa ne ascundem tot timpul si sa ne fasticim atat?!?

(...) Poate nu e "a girl worth fighting for" pentru ca atunci mandria e invinsa de umilire si smerenie si prejudecata de...dragoste...pentru ca "cunostinta ingamfa pe cand dragostea zideste"(1 corinteni)

Si atunci....chiar daca ar fi fost adevarat ceea ce ar fi crezut el...nu ar fi contat pentru ca stie ce vrea si pe cine vrea,si ar fi luptat. Nu ar fi lasat-o sa planga....asa ca nu merita...Nu merita nici o lacrima si suspin..nici o speranta...si iata-ne intorsi la mandrie si prejudecata. Cand am citit prima data cartea am citit-o incercand sa-mi dau seama care din ei e mandria si care prejudecata;)) Ce naiva ca sa nu zic altfel...E cate putin din fiecare in amandoua personaje deci in fiecare si din noi doi...Macar daca eram numai mandrie sau numai prejudecata. Dar generozotatea asta ne omoara...cate putin pt fiecare sa ajunga la toti:-<

Un ultim oftat....Nu mai stie ce sa creada...Vrea doar sa-si ceara iertare - a exagerat...:-<