O frunză s-a desprins din pom
Si mâna mea, mână de om
S-a-ntins îndată, uite-aşa,
Şi frunza a căzut în ea.
Am stat privind la ea uimit
Şi-atâtea gânduri mi-au venit .....
Era o frunză dusă-n vânt
Spre-a fi-ngropată în pământ.
Dar a căzut în mâna mea...
Şi-am zis : "Eu nu te voi lăsa
Ci te voi duce chiar acum
În casa mea, şi în album
Te voi păstra cu îngrijire,
Podoabă sfântă şi-amintire."
Cu frunza-n mână am venit,
Făcând aşa, şi în sfârşit,
O frunza în album aveam.
Cu drag adesea o priveam
Şi o păstrez cu îngrijire
În casa mea, spre amintire...
.............................
Acum privirea mi-o ridic
Spre tronul harului şi zic:
Părinte, dacă voi cădea
Luat de vânt în vremea grea,
Şi când cu sufletul înfrânt
Voi fi aproape de pământ,
Întinde-ţi atunci mâna Ta
Şi lasă-mă să cad în ea.
Mă spală de noroi şi fum
Şi pune-mă-n al Tău album.
Păstrează-mă-n a Ta iubire
În casa Ta spre mântuire,
Ca împreună cu cei vii
Să înverzesc în veşnicii.
duminică, 28 iunie 2009
O frunza
sâmbătă, 27 iunie 2009
Andreea- portrait
O persoana nemaipomenita! Multumesc Domnului in fiecare zi ca m-a binecuvantat cu o zi in care am cunoscut-o si m-a binecuvantat cu o astfel de prietena! Sunt asa multe de zis si asa multe am pe inima...dar ma multumesc sa scriu aici numai ca pentru mine, Andreea e un fel de Pollyana:)):P:D
Love you! si o sa-mi fie dor de tine pana in toamna cand o sa ne vedem iar!:D
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
